Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis recent o hotărâre importantă care clarifică responsabilitatea pentru TVA-ul aferent facturilor false emise de salariați. Această decizie are implicații majore atât pentru angajatori, cât și pentru salariați, iar înțelegerea ei este esențială pentru evitarea unor consecințe financiare neplăcute.
Hotărârea CJUE a provenit dintr-un caz din Polonia, unde un salariat a emis facturi false în numele angajatorului său. Aceste facturi fictive erau apoi vândute unor terțe persoane care le foloseau pentru a deduce TVA-ul pe operațiuni inexistente. Problema care se punea era cine trebuia să suporte povara TVA-ului: angajatorul păcălit sau salariatul fraudulos.
CJUE a stabilit că, în mod normal, salariatul este cel responsabil pentru plata TVA-ului din facturile false pe care le-a emis. Totuși, există o excepție importantă: angajatorul poate fi exonerat de această răspundere dacă poate demonstra că a acționat cu bună-credință.
Ce înseamnă „bună-credință” pentru angajator?
Pentru a dovedi buna-credință, angajatorul trebuie să dovedească faptul că a luat măsuri rezonabile pentru a preveni frauda cu TVA. Aceste măsuri pot include:
- Implementarea unor proceduri interne riguroase de control pentru emiterea facturilor, care să includă verificarea comenzilor și livrărilor.
- Instruirea periodică a salariaților cu privire la TVA și la riscurile asociate cu fraudele fiscale.
- Monitorizarea activității salariaților care se ocupă de emiterea facturilor, pentru a detecta eventuale nereguli.
Cum se stabilește dacă angajatorul a acționat cu bună-credință?
Sarcina de a evalua acțiunile angajatorului revine administrației fiscale sau instanței de judecată, în funcție de situație. Aceasta va analiza toate circumstanțele speței, inclusiv procedurile interne implementate de angajator, gradul de instruire a salariaților și gradul de monitorizare a activității acestora.
Implicații pentru angajatori:
Decizia CJUE subliniază importanța pentru angajatori de a implementa măsuri preventive pentru a reduce riscul fraudei cu TVA. Iată ce ar trebui să facă angajatorii:
- Să revizuiască și să îmbunătățească procedurile interne de emitere a facturilor.
- Să organizeze instruiri periodice pentru salariați cu privire la TVA și la fraudele fiscale.
- Să monitorizeze activitatea salariaților care se ocupă de emiterea facturilor.
- Să păstreze documentația completă privind comenzile, livrările și emiterea facturilor.
Implicații pentru salariați:
Salariații ar trebui să fie conștienți de gravitatea emiterii de facturi false. Aceasta poate duce la:
- Răspunderea personală pentru plata TVA-ului aferent facturilor false.
- Sancțiuni disciplinare din partea angajatorului, inclusiv concedierea.
- Posibile urmări penale, în funcție de gravitatea faptei.
Decizia CJUE oferă o clarificare importantă privind responsabilitatea pentru TVA-ul aferent facturilor false. Angajatorii trebuie să ia măsuri pentru a preveni astfel de fraude, iar salariații trebuie să își îndeplinească atribuțiile cu integritate.
Recomandări:
- Atât angajatorii, cât și salariații ar trebui să consulte un contabil sau un avocat specializat în drept fiscal pentru a primi îndrumări specifice situației lor.
- Pentru informații suplimentare, puteți consulta hotărârea CJUE in cauza C-442/22, Directiva TVA a Uniunii Europene și ghidurile fiscale naționale privind TVA-ul.
Hotărârea CJUE este un important re memento pentru angajatori și salariați cu privire la responsabilitățile lor în ceea ce privește TVA-ul. Implementarea unor proceduri de control intern adecvate și instruirea salariaților pot ajuta la prevenirea fraudei fiscale și la protejarea ambelor părți împotriva consecințelor negative.
